Teritoriul acoperit de Asociaţia Grupul de Acţiune Locală Timişul de Centru include 15 localităţi, din care 14 localităţi (2 oraşe – Ciacova şi Buziaş şi 12 comune – Tormac, Sînmihaiu Român, Moşniţa Nouă, Niţchidorf, Şag, Parţa, Giroc, Ghiroda, Chevereşu Mare, Giulvăz, Sacoşu Turcesc şi Peciu Nou) fac parte din judeţul Timiş şi o localitate – Vermeş care face parte din judeţul Caraş – Severin.
Dintre cele 15 localitati, 3 cuprind zone sărace[1], având un indice de dezvoltare umană locală mai mic de 55: Niţchidorf (IDL 52,55); Chevereşu Mare (IDL 54,66) şi oraşul Ciacova (IDL 54,37).
Ca şi suprafaţă, localităţile din judeţul Timiş acoperă 91,33% din suprafaţa totală a GAL–ului, în timp ce localitatea din judeţul Caraş – Severin reprezintă 8,67% din suprafaţa totală a GAL- ului.
Limitele geografice ale teritoriului sunt următoarele: Nord: Dumbrăviţa, Săcălaz, Recaş şi Topolovăţu Mare; Est: Belinţ, Boldur şi Darova; Sud: judeţul Caraş – Severin, Gătaia, Ghilad, Voiteg şi Birda; Vest: Foeni, Uivar, Otelec şi Cenei.
Delimitarea şi ocuparea teritoriului de drumuri publice: DN57 traseu: DN 59 (Timişoara) – Chişoda – Giroc – Timişoara (DN59); DJ 572 traseu: limita Caraş– Severin – Silagiu – Buziaş – limita judeţul Arad; DJ 591 traseu: Timişoara (DN 59) – Utvin – Sînmihaiu Român – Sînmihaiu German – Cenei (DN 59B); DJ 592 traseu: Timişoara – Moşniţa Nouă – Albina – Chevereşu Mare – Bacova – Buziaş – Sinersig – Lugoj (DN6); DJ 593 traseu: DN 59 – Peciu Nou – Giulvăz – Frontiera Serbia;
Relieful se caracterizează prin predominarea câmpiei, care acoperă partea vestică (câmpia joasa) şi centrală (câmpia înaltă) a judeţului. Câmpia pătrunde sub forma unor golfuri în zona dealurilor, pe văile Timişului şi Begăi, iar în estul judeţului se desfăşoară dealurile premontane ale Pogănişului şi partea sudică a Podişului Lipovei.
Clima este continental moderată, cu uşoare influenţe mediteraneene. Lanţul Munţilor Carpaţi, din partea de răsărit, protejează judeţul împotriva aerului rece continental, iar deschiderea spre vest permite penetrarea mai uşoară a aerului temperat maritim.
Hidrografie. Teritoriul este străbătut de la est la sud-vest de râurile Bega şi Timiş, cu afluenţii săi Timişana, Pogăniş şi Bârzava, iar în nord îşi urmează cursul de la est spre vest, Aranca, un vechi braţ al Mureşului.
Resursele naturale cuprind zăcăminte de lignit, bazalt, mangan, argilă, ţiţei şi gaze (în zona de vest a judeţului), nisip (Şag), nisip pentru sticlă. La Buziaș sunt izvoare de ape minerale şi ape geotermale.
Solul oferă condiţii favorabile pentru cultura plantelor agricole, în principal a cerealelor şi a plantelor tehnice şi furajere. Este prielnic de asemenea pomiculturii şi viticulturii.. Baza pedologică de la câmpie și dealuri, oferă posibilitatea realizării unei agriculturi variate și de mare randament. Etajul imediat superior – cel colinar –aparține zonei agricole mixte: cultura cerealelor (preponderent pentru autoconsum), pomicultura și creșterea vitelor.
Vegetaţie. Pădurile sunt puţine fiind situate în partea estică (păduri de brad, molid şi fag). În celelalte părţi se întâlnesc mici păduri de stejar, cer, gârniţă, iar în lunci – plopi şi sălcii.
Utilităţi publice de interes local. În anul 2014 lungimea totala a reţelei simple de distribuţie a apei potabile în localităţile din cadrul prezentuluiGAL este de 369,2 km; Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile este de 16.567 mc/zi. Cantitatea de apă potabilă distribuită consumatorilor este de 1.600 mii mc din care 1.290 mii mc pentru uz casnic(Sursa: INS- Baza de date TEMPO).
Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare în anul 2014 este de 129,6 km şi cuprinde doar 5 din cele 15 localităţi ale Grupului de Acţiune Locală Timişul de Centru şi anume: Buziaş, Ghiroda, Giroc, Moşnita Nouă şi Peciu Nou (Sursa: INS- Baza de date TEMPO).
Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor în anul 2014 este de 279,7 km şi cuprinde doar 8 din cele 15 localităţi ale Grupului de Acţiune Locală Timişul de Centru şi anume: Buziaş, Ghiroda, Giroc, Moşniţa Nouă, Parţa, Peciu Nou, Şag şi Sînmihaiu Român. În anul 2014 au fost distribuite 19.572 mii mc de gaze naturale, din care 10.090 au fost folosiţi pentru uz casnic(Sursa: INS- Baza de date TEMPO).
Populaţie. Numărul total al locuitorilor care fac parte din aria teritorială a Grupului de Actiune Locala Timişul de Centru este conform RPL 2011 de 63.903 locuitori, dispuşi pe o suprafaţă totală de 1321,87 km2. Faţă de RPL 2002, numărul locuitorilor a crescut cu 7.292 persoane.
Teritoriul acoperit de Grupul de Acţiune Locală Timişul de Centru, are o densitate de 48,34 locuitori/km2, inferioară densităţii judeţului Timiş (78,6 locuitori/km2), densităţii regiunii de dezvoltare Vest (57,1 locuitori/km2), cât şi celei de la nivel naţional (84,4 locuitori/km2), ceea ce impune atragerea populaţiei în zonele rurale în primul rând prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai în mediul rural, dar şi prin crearea de locuri de muncă.
Structura populaţiei GAL -ului pe grupe de vârstă la Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor 2011 este următoarea: 3.727 persoane sub 5 ani; 3.557 persoane între 5-9 ani; 3.557 persoane între 10-14 ani; 3.532 persoane între 15-19 ani; 4.129 persoane între 20-24 ani; 4.301 persoane între 25-29 ani; 5.135 persoane între 30-34 ani; 4.973 persoane între 35-39 ani; 5.415 persoane între 40-44 ani; 3.267 persoane între 45-49 ani; 4.118 persoane între 50-54 ani; 4.394 persoane între 55-59 ani; 4.148 persoane între 60-64 ani; 2.758 persoane între 65-69 ani; 2.634 persoane între 70-74 ani; 2.038 persoane între 75-79 ani; 1.410 persoane între 80-84 ani şi 810 persoane peste 85 de ani.
Structura populaţiei GAL-ului după etnie conform RPL 2011 este următoarea: din totalul de 63.903 persoane, 52.742 sunt români, 3.641 maghiari, 1.561 romi, 201 ucraineni, 604 germani, 1.156 sârbi, 215 slovaci şi 186 alte etnii. Pentru restul de 3.597 de persoane informaţia privind etnia nu este disponibilă.
Localităţile în care se regăsesc minorităţi etnice[2] în procente semnificative sunt: Tormac cu 35,9% din populaţia stabilă maghiari; Chevereşu Mare cu 19,3% din populaţia stabilă romi şi Peciu Nou cu 13,5% din populaţia stabilă sârbi. Câteva dintre aceste minorităţi sunt organizate în forme asociative (ONG).
Patrimoniu arhitectural si cultural: în Buziaş – Ansamblul de arhitectură balneară „Zona cu parcul”, cu colonada, Hotelul „Bazar”, Hotelul „Grand” şi cazinoul; în Ciacova – Biserica de lemn „Sf. Gheorghe”, azi biserică de cimitir, Turnul de apărare, Biserica Sârbească „Maica Domnului”, Ansamblul urban „Piaţa Cetăţii”; în Giroc – Biserica ‚Sf. Dumitru”; în Giulvăz – Biserica Sârbească „Sf. Arhanghel Gavriil”, Conacul Nikolici; în Parţa – Biserica „Înălţarea Domnului”; în Sacoşu Turcesc – Casa „Iuliana Suba”.
